De câte ori ai învățat ceva și ai uitat a doua zi? Atunci te-ai întrebat care este cea mai bună metodă de învățat, pentru că altfel riscai să uiți totul. A uita a doua zi este firesc, iar această situație este demonstrată de curba uitării Ebbinghaus.
Pentru a găsi cea mai bună metodă prin care poți învăța ca să nu mai uiți, trebuie să înțelegi cum funcționează procesul de învățare și cum creierul formează noi sinapse. Nu este nevoie să urmezi pași abstracți și rigizi, care nu explică nimic. Creierul funcționează doar într-un singur fel și, odată ce ai înțeles mecanismul neuronal, memorarea devine foarte ușoară.
În acest articol, vei descoperi ce este metoda „2357” și cum s-o aplici pentru a învăța cât mai bine pentru un examen.
De ce metodele tradiționale nu funcționează
Metodele tradiționale spun că trebuie să memorezi câte puțin în fiecare zi. Nu vorbesc despre repetarea informației și nici despre faptul că organismul are nevoie de odihnă pentru ca memoria să se consolideze.
De cele mai multe ori, când învățam pentru un examen, repetam un anumit număr de pagini pe zi.
Seara, înainte de culcare, aveam senzația că memoria mea este ca o sită care pierdea cele mai importante informații. Nu era o senzație, ci un fapt real, demonstrat de știința modernă.
Cum funcționează memoria
Memoria de lucru este fragilă. În clipa în care introduci informații noi în creier, acesta formează o sinapsă, adică un traseu electric extrem de subțire. Dacă informația nu este consolidată sau repetată ulterior, acest traseu electric este abandonat rapid sau dizolvat.
Hermann Ebbinghaus (1850–1909) a fost un psiholog german considerat un pionier al studiului experimental al memoriei. El a fost primul care a dezvoltat ideea de curba uitării (Forgetting Curve), care descrie cu precizie modul în care informația este pierdută dacă nu este repetată.
Dacă astăzi înveți ceva nou, în zilele următoare vei uita aproximativ 80% din informație. Curba uitării spune că memoria se degradează constant dacă informația sau ce ai învățat nu se repetă în zilele următoare.
Acesta este motivul pentru care, atunci când înveți ceva fără să repeți în zilele următoare, vei uita cea mai mare parte a informației. În acest fel, învățatul devine o pierdere de timp și probabil că vei lua o notă mică la examen.
Problema nu ești tu, ci doar modul prin care încerci să înveți.
Pentru a remedia această situație, trebuie să aplici metoda „2357”, despre care se spune că este cea mai bună metodă de învățat.
Metoda „2357”, explicată neuronal: Consolidarea sinaptică
Metoda „2357” nu se referă la anumiți pași pe care trebuie să-i urmezi în procesul învățării și nici la o listă rigidă de elemente ale învățării.
Este o strategie șoc pe care o poți aplica înainte de fiecare examen, concepută pentru a întări sinapsele atunci când trebuie. Metoda forțează creierul să se străduiască mai mult și să dezvolte sisteme neuronale capabile să mențină informația pe termen lung.
Acest efort se numește Retrieval Practice (Practica Reamintirii) și este esența succesului.
Cum funcționează metoda „2357”
Iată cum funcționează această metodă de învățat.
Ziua 1: Înveți cât poți de mult.
Informația nouă nu va rezista mult timp în creier pentru că intervine curba uitării.
Ziua 2 (Repetiția) – Blocarea uitării rapide
Nu trebuie să treacă mai mult de 48 de ore din momentul în care ai învățat pentru ca repetiția să se facă. În acest punct, sinapsa creată de noua informație este pe cale să se rupă, ceea ce înseamnă că vei uita informația.
Revederea informației aici blochează uitarea accelerată și dă un semnal hipocampusului: „Asta este important!„.
Este o intervenție de urgență. Repetă tot ce ai învățat pentru consolidarea memoriei.
Zilele 3, 5, 7+ – Îngroșarea traseului
În zilele 3, 5, 7, trebuie să repeți toată informația învățată în Ziua 1. În acest fel, creierul va fi forțat să regăsească toată informația și s-o consolideze în memorie.
Repetițiile nu sunt doar un exercițiu plictisitor; ele sunt o formă de fitness cerebral. Când te forțezi să îți amintești (adică faci Retrieval Practice), creierul tău realizează două procese esențiale:
- Consolidarea informației: Sinapsele formate între neuroni se îngroașă și informația va fi reținută pe termen lung.
- Mielinizarea: Celulele din jurul neuronului învelesc acel traseu într-un strat izolator (mielină). Asta face ca informația să circule nu doar mai rapid, ci și să fie stocată permanent în neocortex.
Metoda „2357” este un model excelent de a învăța, a repeta și a reține informația dorită pe termen lung. În acest fel, în ziua examenului îți vei aminti toate detaliile de care ai nevoie pentru a răspunde cât mai corect întrebărilor.
Cu cât repetiția este regulată, cu atât informația va fi mai prezentă în mintea ta. Acestea sunt principalele motive pentru care aceasta este cea mai bună metodă de învățat.
Flexibilitate în fața informației
Trebuie să recunoaștem că creierul nu funcționează cu precizia unui ceasornic. Apoi, informația poate să fie mai greu de procesat sau mai ușor de reținut.
Atunci când te confrunți cu o materie mai grea, unde informațiile ți se par greu de reținut, nu mai aștepta 48 de ore până la prima repetiție. Încearcă un ciclu mai agresiv: 1-2-3-5.
Nicio metodă de învățare nu funcționează fără perioada de 8 ore de somn. Nu încerca să înveți și pe parcursul nopții, pentru că rezultatele vor fi slabe dacă somnul este suprimat. În timpul somnului (în special faza REM), creierul transferă informația din memoria de lucru în memoria pe termen lung (neocortex).
Nu uita că după o sesiune de învățat, de exemplu de o oră, să iei o pauză de cinci minute. În acest fel, eficiența învățării va crește semnificativ.
Concluzie despre cea mai bună metodă de învățat
Există o multitudine de metode de învățat rigide și cu foarte multe puncte de urmat. De cele mai multe ori, acestea sunt inutile pentru că nu sunt adaptate la modul în care creierul și memoria funcționează.
Metoda „2357” este certificată de specialiști ca fiind cea mai optimă metodă de a învăța.
Nu contează cifrele, ci calitatea efortului de reamintire. Încearcă să aplici această perspectivă în ciclul tău de învățare și spune-ne ce diferență observi.
3 resurse
- Ebbinghaus’s Forgetting Curve: How to Overcome It – Explică teoria lui Ebbinghaus din 1885, arătând că uitarea este exponențială și cum repetiția și reamintirea activă (Active Recall) o pot contracara. Menționează că somnul și stresul afectează ritmul uitării.
- New Meta-analysis of 217 Retrieval Practice Studies – Un meta-analiza amplă care arată că Retrieval Practice este în mod consecvent mai eficientă pentru reținerea pe termen lung decât simpla re-citire (restudy), inclusiv în mediul școlar real.
- The right time to learn: mechanisms and optimization of spaced learning – Explică de ce antrenamentul spațiat (spaced training) duce la o formare a memoriei mult mai robustă decât antrenamentul masat (cramming), susținând ideea că trebuie să aștepți ca circuitul neuronal să fie din nou „receptiv” pentru a maximiza efectul repetiției.
