Când aveam 12 ani, în perioada în care nu știam ce înseamnă destinul omului, am avut un vis ciudat. Visasem că a doua zi mergeam cu bicicleta la școală și o legasem în locul special pentru biciclete.
Am intrat la ore liniștit, ca într-o zi normală de școală. Când am terminat orele, bicicleta mea fusese furată. Eram foarte agitat și brusc m-am trezit.
Am realizat că a fost doar un vis și am răsuflat ușurat. Nu l-am mai luat în seamă și am început să mă pregătesc pentru școală.
Am plecat spre școală cu bicicleta, pe care am legat-o în locul destinat bicicletelor. Am intrat la ore și, când le-am terminat, bicicleta mea dispăruse.
Fusese furată la fel ca în visul pe care l-am avut cu o noapte înainte. Abia atunci am realizat că visasem exact ce s-a întâmplat în acea zi și, pentru că nu i-am dat importanță visului, am permis lucrurilor să se întâmple întocmai.
Dar oare puteam eu schimba ceva sau așa a fost scris să se întâmple? Se poate schimba destinul omului sau se întâmplă ce trebuie să se întâmple?
Dacă destinul nu fusese scris, cum am putut visa ce urma să se întâmple?
Între supraveghere divină și filosofia cauzalității
Dacă pornim de la ideea că am fost creați de cineva sau ceva, atunci nu pot să mă gândesc decât la modul în care un părinte are grijă de copiii săi. Acesta îi va veghea în permanență, dar le va da iluzia de libertate.
De asemenea, în cele mai dificile momente ale vieții, părintele va decide ce este bine sau rău pentru ei. În acest fel, copiii vor fi în siguranță și vor lua cele mai bune decizii, ajutați din umbră de părinte.
Perspectiva lui Aristotel nu diferă foarte mult de ideea de mai sus. El spunea că pentru a înțelege destinul omului ar trebui să se țină cont de cauzalitate.
Adică tot ce există în acest Univers are un scop, iar pentru a înțelege scopul ar trebui să privim ultimul moment al existenței sale.
Dar pentru ca ultimul moment al existenței să se îndeplinească este nevoie de un drum (destin) în viață.
Pe de altă parte, determiniștii cred că nu avem liber arbitru și că gândurile, dorințele, intențiile și alegerile noastre sunt determinate de evenimente aflate în afara controlului nostru.
Potrivit lui Sam Harris, pentru a înțelege ce se întâmplă în acest Univers ar trebui să mergem la începuturile sale.
Acolo am putea afla cauza pentru care se întâmplă tot ce se întâmplă. În acest sens, determiniștii cred că nu există un destin scris dinainte, dar există anumite cauze pentru care lucrurile se petrec.
Predestinarea teologică: Precizia unui ceas elvețian
Sfântul Augustin, teolog, oferă o interpretare nuanțată a destinului în învățăturile sale. El este de părere că Dumnezeu guvernează toate evenimentele conform voinței sale.
În acest sens, nimic nu se întâmplă din întâmplare și totul este calculat dinainte cu precizia unui ceas elvețian.
Nici nu ar putea să fie altfel pentru că, așa cum anumite legi ale fizicii guvernează întreg Sistemul Solar, așa și oamenii sunt guvernați de anumite limite impuse, care se pot traduce prin destin.
În același timp, Augustin se luptă cu modul în care predestinarea divină poate fi compatibilă cu libertatea umană. El sugerează că, deși planul lui Dumnezeu este suveran, indivizii își pot alege acțiunile.
Revolta lui Nietzsche: Suntem arhitecții propriului viitor?
Friedrich Nietzsche, un filosof din secolul al XIX-lea care a dat naștere la reflecție, a contestat noțiunile convenționale despre destin și determinism într-un mod care poate fi considerat extrem.
Filosofia lui Nietzsche critică toate formele de predestinare și sugerează că indivizii își croiesc propriile căi.
Și dacă teoria lui Nietzsche este valabilă, atunci de ce unele evenimente viitoare sunt văzute înainte să se întâmple?
Pentru Nietzsche, nu există un scenariu deja scris despre cum se vor desfășura lucrurile. Mai degrabă, fiecare individ își „scrie” destinul prin ceea ce face și prin alegerile sale.
Factorii invizibili: Explicația științifică a sorții
Chiar dacă știința nu a ajuns în ipostaza să explice dacă există un destin și cine l-a creat, ne sugerează că destinul omului depinde de o serie de factori pe care nu îi putem controla.
Aceștia sunt:
- Genetica: ADN-ul uman ne oferă o serie de calități fizice și anumite trăsături ale personalității. De exemplu, dacă unui om nu îi place schiul, el nu va putea niciodată să-și rupă piciorul la schi pentru că nu va merge niciodată. În acest context, destinul este modelat de genetică.
- Mediul social: Locul în care ne naștem, educația primită și contextul economic ne trasează un set de oportunități (sau limitări) încă de la început. Dacă un om este născut în România, vor exista șanse foarte mici ca el să moară mușcat de un șarpe în India. Mediul social modelează destinul.
- Neuroștiința: Unii cercetători susțin că multe dintre deciziile noastre sunt luate de subconștient cu fracțiuni de secundă înainte ca noi să devenim conștienți de ele. Neuroștiința ne spune că creierul nostru ia deciziile înainte ca noi să fim conștienți de ele. Există un decalaj între momentul prezent și momentul în care decizia a fost luată.
Din perspectiva științei, destinul există, dar nu în sensul că a fost scris dinainte, ci că este setat sau limitat de anumiți factori pe care nu îi putem controla.
Echilibrul final: Libertate în interiorul destinului
Au existat numeroși oameni de știință care au contestat existența destinului. Argumentele lor au fost că omul are liber arbitru și că în acest fel își croiește drumul în viață.
De partea cealaltă, cei care susțin existența unui destin nu contestă existența liberului arbitru. Omul poate decide ce face chiar și în limitările oferite de destin.
Destinul este aici și acum cu fiecare dintre noi, pentru că, dacă nu am avea un destin, am fi ca niște flori firave în bătaia vântului.
Articole asemănătoare
Surse
Tu ce părere ai: crezi că evenimentele din viața ta sunt rodul unor alegeri conștiente sau simți că urmezi un drum deja trasat de o forță invizibilă? Experiența mea cu visul premonitoriu m-a făcut să privesc lumea cu alți ochi.
Lasă un comentariu mai jos și împărtășește-ne povestea ta sau spune-ne care perspectivă ți se pare mai convingătoare: cea a filosofiei, a religiei sau a științei!
Teste
-
1. Test de fidelitate în cuplu: cât de fideli sunteți?
-
2. Testul vârstei mentale: câți ani are mintea ta, de fapt?
-
3. Test de compatibilitate pentru cuplu
-
4. Test de iubire cât la sută te iubește
-
5. Test de prietenie. află cine îți este prieten sau nu