Rănile emoționale fac parte din viața noastră, iar dacă în realitate sunt mai ușor de observat, în mediul online este nevoie de o privire mai atentă.
Până la apariția mediului online, aceste răni se manifestau în familie, în viața de zi cu zi sau în carieră. În prezent, ele pot fi văzute și în mediul online. Această perspectivă te poate ajuta să știi cu cine comunici și în ce direcție poate merge relația voastră.
Cum afectează internetul și social media rănile noastre emoționale? În acest articol vei descoperi modul în care se pot identifica rănile emoționale în mediul online și cum să-i identifici pe oamenii cu probleme.
Ce sunt rănile emoționale și de unde vin?
Rănile emoționale sunt experiențe din trecut, cel mai probabil din copilărie, care au lăsat urme adânci în sufletul cuiva.
Acestea s-au produs pentru că nevoile fundamentale (iubire, acceptare și siguranță) nu au fost îndeplinite de părinți sau de tutori.
Aceste nevoi s-au transformat în suferințe, care au lăsat răni foarte grave în sistemul emoțional.
În viața de adult, ele au tendința de a ieși la suprafață și a se manifesta, de cele mai multe ori, tot prin suferință. Această suferință poate să fie proprie sau poate să fie provocată unei alte persoane.
Rănile emoționale sunt:
- Rana de abandon: Aceasta se naște atunci când un copil nu primește iubirea de care are nevoie. Se manifestă, în viața de adult, ca o frică de singurătate și căutarea permanentă de companie.
- Rana de respingere: Unii copii sunt respinși de părinții lor din diferite motive. Când ajung adulți au o stimă de sine scăzută și nu sunt capabili să ofere iubire.
- Rana de umilință: Uneori, copiii sunt umiliți și criticați intens de părinții lor. Când devin adulți, aceștia prezintă semne de rușine accentuată și sunt incapabili să-și exprime nevoile.
- Rana de trădare: Trădarea apare atunci când părinții își încalcă constant promisiunile față de copii. La vârsta adultă, cei afectați de această rană emoțională vor fi cuprinși de gelozie, neîncredere și senzația că se face ceva pe la spatele lor.
- Rana de nedreptate: Copiii cu părinți foarte rigizi sau încăpățânați s-au transformat în adulții care au așteptări foarte mari și care caută perfecțiunea.
Mediul online – oglindă și accelerator al rănilor
Mediul online, format în mare parte din rețele de socializare și zona scrisă a internetului, nu este o oglindă reală a societății. Oamenii, când sunt online, au tendința de a da frâu liber frustrărilor și neajunsurilor lor.
Tot acest comportament există pentru că online-ul poate masca anumite tipologii de comportamente.
Pornind de la această idee, am ales să demasc ce se ascunde în spatele fiecărei acțiuni de pe internet. Iată cum se manifestă rănile emoționale pe internet:
1. Rana de abandon
Rana de abandon nu se manifestă la fel în mediul online ca în viața de zi cu zi. Cei care suferă de această rană sau au fost profund marcați în copilărie de sentimentul de abandon au un comportament atipic în mediul online.
Aceștia sunt cei care dau cu „seen” (adică citesc mesajul dar nu răspund) și mai au tendința de a face „ghosting”.
Ei au tendința de a rupe brusc conversația și de a fugi ca să nu fie ei cei abandonați. Pe de altă parte, a fugi este mai ușor decât să te confrunți cu cineva în mediul online.
Indiferent de motivul aparent, cel care recurge la „ghosting” are o rană emoțională mare care pune accent pe abandon.
2. Rana de respingere
Rana de respingere se manifestă altfel în mediul online decât în realitate. Dacă în viața de zi cu zi cei cu această rană au o stimă de sine scăzută și se confruntă cu frica de a fi respinși de ceilalți, în mediul online trauma se poate observa prin nevoia constantă de a primi like-uri sau comentarii de apreciere din partea sexului opus.
De ce ai simți nevoia ca un străin să te complimenteze? Pentru că nu ai încredere în tine și ai o stimă de sine scăzută.
La fel se poate spune și despre celebrele comentarii cu inimioare sau cu sintagma „vai, ce frumoasă ești!”. Oamenii care vânează like-uri și comentarii de genul acesta sunt cei cu răni emoționale ale respingerii din copilărie.
3. Rana umilinței
Această rană se manifestă cel mai profund în mediul online. Cei care poartă această rană în realitate sunt copleșiți de rușine și nu știu să-și exprime nevoile.
În mediul online, se transformă și își exprimă rana emoțională prin „hate”, „bullying” și comentarii toxice.
Surprinzător sau nu, acest comportament s-a extins în mediul online, ajungând la apogeu. Indiferent ce faci, cum faci sau ce faci, se găsesc câțiva oameni, cuprinși de rana emoțională a umilinței, să comenteze ceva negativ.
Prin aceste comentarii sau prin „hate” ei încearcă să-i facă pe ceilalți să se simtă așa cum s-au simțit ei când părinții îi umileau în copilărie.
Oamenii care lasă comentarii toxice nu sunt decât niște victime ale unei copilării zbuciumate.
4. Rana de trădare
Rana de trădare nu se manifestă într-un sens specific în mediul online, ea se manifestă în viața de zi cu zi și se prelungește în mediul online.
Cei care poartă această rană sunt cei care caută să înșele în mediul online. Sunt acele persoane care, ca să nu fie trădate, așa cum au pățit în copilărie, sunt într-o permanentă căutare în mediul online.
Ei au nevoie să-și găsească parteneri reali sau virtuali pentru a compensa teama de a fi trădați.
5. Rana de nedreptate
A te compara cu alții este o acțiune greșită. A intra periodic pe rețele de socializare și a te compara cu alții ascunde rana nedreptății.
Cei care au suferit în copilărie din cauza rigidității părinților sau a presiunilor de acasă, sunt acum adulții care caută cu disperare să se compare cu ceilalți.
Aceștia intră pe rețele de socializare și nu comentează și nici nu apreciază, dar analizează fiecare amănunt al unei fotografii.
Unde a fost respectivul/a? Ce haine poartă? La ce hotel s-a cazat? Și lista întrebărilor poate continua.
De ce se agravează rănile emoționale în mediul digital?
Atunci când ești în societate, trebuie să păstrezi anumite aparențe. Când te afli în spatele unui ecran, ai senzația că ești singur/ă și nimeni nu te vede cu adevărat.
Acesta este momentul în care măștile cad și adevăratele probleme ies în evidență. Mediul online este unul prielnic pentru ca fiecare om să arate cu adevărat cine este și ce probleme are.
Expunerea constantă la validare este mai mare în online decât în viața reală. Pe rețele de socializare poți primi această validare, dar este mai mult o iluzie.
Cu toate acestea, unii dintre noi și-au creat o dependență de această validare digitală.
Când nu o mai primesc, încep problemele. Un alt aspect important este că toate rețelele de socializare au dezvoltat algoritmi care favorizează comparația între oameni sau prieteni virtuali.
Toate aceste aspecte reale nu fac altceva decât să amplifice rănile emoționale ale unor persoane.
Gânduri finale
Rănile emoționale sunt exprimate atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul online. Dacă în realitate poți evita aceste persoane, pe rețelele de socializare pot apărea din neant.
Ele nu își vor exprima rănile la fel ca în realitate, dar toxicitatea se poate vedea din comentariile lor sau din nevoia de a părea diferiți de realitate.
Online-ul poate fi fie un amplificator al durerii, fie un catalizator al vindecării. Totul depinde de tine ce alegi să trăiești.
Tu cum alegi să-ți manifești rănile online atunci când ești în mediul online?
4 surse
- Relația dintre traumele din copilărie și sănătatea mintală la adulți. Studiu: Un studiu realizat de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) și Kaiser Permanente a investigat legătura dintre Experiențele Adverse din Copilărie (Adverse Childhood Experiences – ACEs) și riscurile de sănătate la vârsta adultă.
- Impactul social media asupra stimei de sine și anxietății. Articol: Un articol de la Harvard Medical School discută modul în care social media poate contribui la anxietate și depresie, în special prin mecanismele de comparație socială și căutarea validării.
- Fenomenul de „ghosting” și comunicarea online. Studiu: Un studiu publicat în Journal of Social and Personal Relationships a analizat motivele din spatele comportamentului de „ghosting”.
- Agresivitatea online (cyberbullying și „hate”). Acestea explică adesea că agresorii online (care se manifestă prin „rana umilinței” proiectează propriile nesiguranțe și traume asupra altora.
