Ce să faci când te plictisești: Soluții rapide și creative

Plictiseala e un semnal, nu un gol. Transform-o în motor de schimbare: fă lucruri mici, fii creativ și folosește-o pentru reflecție personală. Descoperă soluții rapide și productive ca să rupi letargia.

Când te plictisești, o stare de letargie pune stăpânire pe tine. Nu ai chef de nimic, de parcă viața nu mai are sens și nimic nu te mai atrage. Plictiseala este o stare emoțională, caracterizată prin lipsa de interes față de orice activitate.

Plictiseala este o sabie cu două tăișuri, pentru că poate să te împingă să descoperi lucruri noi. Atunci când intervine monotonia cu privire la activitățile vechi, pentru a alunga această stare vei descoperi lucruri care te vor motiva și te vor face să simți că trăiești.

Probabil că fără plictiseală oamenii nu ar fi evoluat și ar fi trăit și acum în peșteri.

În acest articol vei descoperi care sunt cele mai bune moduri prin care poți alunga plictiseala.

Fă ceva mic, dar real – treci la acțiune

Există zile când mă plictisesc. Nimic nu mă mai atrage și nu știu ce aș face, pentru că toate activitățile mi se par învechite.

În acele zile știu că trebuie să-mi mențin creierul ocupat cu activități mici, pentru că pe cele mari va refuza să le facă. Aceste activități au menirea să rupă acest ciclu al plictiselii.

Cu cât stau și aștept, cu atât mă afund în capcana plictiselii.

În momentele în care vreau să rup ciclul plictiselii fac lucruri mici, care angrenează atât creierul, cât și corpul.

Ce să faci când te plictisești:

  • Repară ceva: În momentul în care nu te pricepi să repari acel ceva și totuși te apuci, îți garantez că plictiseala dispare imediat.
  • Sortează un sertar: Întotdeauna sertarele trebuie așezate și de fiecare dată mă enervez, așadar plictiseala este înlocuită cu altceva.
  • Sună pe cineva: Vorbitul la telefon poate rupe ciclul plictiselii, dar poate da și dependență.
  • Ieși 10 minute afară: Du-te până la magazin, ieși prin parc sau mergi pur și simplu pe stradă.
  • Fă gimnastică în casă: În clipa în care faci sport, nivelul de dopamină crește și plictiseala este alungată.
  • Fă mâncare: Când nu am ce face, fac mâncare și în acest fel scap și de plictiseală, și de foame.

Nu există o activitate perfectă, dar nici nu trebuie, pentru că ciclul plictiselii se rupe prin activități scurte sau mici.

Schimbă mediul, nu aplicația

Schimbă mediul, nu aplicația

Sunt momente când mă plictisesc muncind, mă plictisesc stând acasă sau mă plictisesc să merg la aceleași magazine.

Plictiseala asta are numeroase forme și nu se poate combate prin telefonul mobil. Știu, și eu am obiceiul să iau telefonul atunci când nu mai am chef de nimic, dar pot spune că letargia se amplifică și nu trece.

Ce să faci când te plictisești:

  • Ieși din cameră.
  • Mută-ți biroul.
  • Schimbă locul din care lucrezi.
  • Mută mobila.

Micile schimbări reactivează curiozitatea. Nu poți sta la infinit în același mediu și să faci aceleași lucruri. Schimbarea este cea care ne oferă curajul să continuăm lucrurile de care suntem sătui.

Fă ceva ce nu are scop imediat

Dacă ești acasă și nicio activitate nu ți se mai pare atractivă și nu vrei nici să ieși prin oraș, atunci poți face lucruri care nu au scop imediat. Acestea au rolul de a face timpul să treacă mai repede și să nu mai simți apăsarea plictiselii.

Ce să faci când te plictisești:

  • Desenează.
  • Ascultă un podcast despre un subiect total nou.
  • Scrie o idee absurdă.
  • Citește un roman.
  • Urmărește un documentar pe un subiect nou.
  • Citește despre noile descoperiri.
  • Joacă-te un joc nou.

Aceste activități nu au un scop anume pe termen scurt, dar ele ar putea să te scoată din lumea plictiselii fără să-ți dai seama.

Aseară eram atât de plictisit, încât nu mai știam ce să fac. Din pură întâmplare, am început să urmăresc un documentar despre investigațiile criminale.

Am fost fascinat de acest subiect instantaneu. Nici nu știam că îmi plac astfel de documentare.

Până la urmă, plictiseala mi-a oferit noi perspective și am realizat că trebuie să privesc mai des astfel de documentare.

Folosește plictiseala ca test de direcție

Cele mai bune momente de reflecție personală sunt cele în care te plictisești. Serile lungi de iarnă au acest efect asupra noastră, dar cum fiecare lucru negativ are și părți pozitive, reflecția este o activitate cu adevărat importantă.

Întreabă-te: „De ce mă plictisesc acum?”

Reflectează la această întrebare și găsește cel mai profund răspuns. În general, plictiseala nu înseamnă că te-ai săturat de activitățile pe care le poți face, ci reflectă faptul că îți lipsește ceva în viață.

Acel ceva dacă este completat sau înlocuit, plictiseala nu va mai apărea. Întotdeauna răspunsurile se află în noi și nu altundeva.

Întotdeauna este despre noi și despre nimeni sau nimic altcineva.

Reînvață răbdarea

Reînvață răbdarea

Se spune că răbdarea vine odată cu vârsta. Îmi aduc aminte de vremurile în care eram copil, nu înțelegeam ce înseamnă să ai răbdare. Dacă voiam un lucru, trebuia să fie atunci.

Bucuria era enormă când mi se îndeplineau dorințele. Anii au trecut și am învățat că lucrurile bune au nevoie de timp.

Devenisem mai răbdător și mai înțelegător. Mintea mea nu mai era agitată și nu se mai plictisea atât de repede.

Da, plictiseala provine din creier. Cu cât mintea este mai agitată, cu atât te plictisești mai repede și mai des. Cu cât ai mintea mai calmă, cu atât înțelegi că viața se rezumă la mult mai mult decât la a avea o activitate.

Ce să faci când te plictisești:

  • Meditează: Există numeroase forme de meditație. Poți încerca orice formă. Te va ajuta să-ți limpezești mintea și să te relaxezi.
  • Contemplează: Viața trebuie contemplată uneori, dar nu prin regretele trecutului sau planurile de viitor, ci prin prezent. Gândește-te la tine.
  • Studiază-ți gândurile: Gândurile vin și pleacă, unele parcă nici nu sunt ale noastre. Atunci când nu ai ce face, le poți studia. În acest fel te descoperi și înțelegi mai bine cine ești.
  • Evită-ți gândurile: Evitarea gândurilor este o formă superioară a înțelepciunii. Atunci când te invadează prea multe, se așterne plictiseala. Încearcă să le eviți ca și cum nu sunt ale tale.
  • Înțelege-te: Uneori trebuie să ne înțelegem ca să ne dăm seama de ce ne plictisim.

Concluzie – Plictiseala nu e gol, e semnal

Plictiseala este o stare prin care trecem cu toții. Unii o văd ca negativă, dar are și părți pozitive. Fără plictiseală nu am mai descoperi lucruri noi, care ne atrag sau ne plac.

A fi plictisit nu este un gol, este semnalul care îți arată că trebuie să descoperi activități noi sau lucruri pe care nu le cunoșteai despre tine.

Când nu știi ce să faci, fă primul lucru mic care te mișcă. Restul vine de la sine.

3 resurse
  1. Motivates Pursuit of New Goals: Plictiseala motivează urmărirea de noi scopuri atunci când scopul anterior nu mai este benefic. Acest lucru încurajează căutarea de alternative care ar putea fi ratate altfel.
  2. Incentivizes Learning: Plictiseala a evoluat, cel puțin parțial, pentru a stimula învățarea și a te motiva să te re-implici în activități semnificative.
  3. A Precursor to Creativity: Cercetările au arătat că plictiseala poate fi un precursor pentru gândirea creativă. Oamenii care au efectuat sarcini plictisitoare înainte de un test de creativitate au generat soluții mai creative.

Întrebări și răspunsuri despre plictiseală

1. Cât timp este normal să mă simt plictisit?

A te simți plictisit este o emoție perfect normală și sănătoasă. De obicei, stările de plictiseală sunt tranzitorii (durează de la câteva minute la câteva ore).

2. De ce simt nevoia să iau imediat telefonul când mă plictisesc?

Nevoia de a lua telefonul este o reacție naturală, deoarece creierul caută rapid o recompensă ușoară (dopamină) și o stimulare minimă pentru a opri senzația aversivă de plictiseală.

3. Este plictiseala un semn că nu am o viață suficient de interesantă?

Nu, plictiseala nu este un eșec personal. Plictiseala reflectă o lipsă de angajament semnificativ în momentul respectiv, nu o lipsă permanentă de interes în viața ta.

Tiberiu Albu

Tiberiu Albu

Tiberiu Albu este un coach de dezvoltare personală dedicat echilibrului și autodescoperirii. Cu o bază solidă, confirmată prin absolvirea Facultății de Jurnalism și Comunicare, el îmbină abilitățile de a comunica eficient cu o pasiune profundă pentru psihologie.

Expertiza sa se concentrează pe aplicarea principiilor psihologice în viața de zi cu zi, ajutând cititorii și clienții să navigheze complexitatea personalității (introversie, extraversie, ambiversie) și să atingă o viață echilibrată și autentică. Articolele sale oferă nu doar informație teoretică, ci și experiență practică în transformarea personală.

Articole: 72